Ce trebuie să știi despre compost

Ce este compostul, de ce ne-ar interesa asta și ce trebuie să știm despre compost?

Când vorbim despre o economie circulară, luăm în calcul și aspecte ce țin de folosirea eficientă a resurselor și a da o nouă viață produselor ajunse la sfârșitul ciclului de viață. Iar compostarea poate da un nou sens resturilor alimentare sau legumelor pe care nu am reușit să le mâncăm în timp util. 

Locuitorii din zonele rurale au folosit întotdeauna resursele într-un mod inteligent. Mâncarea rămasă ajungea la animalele din curte, resturile de legume, la găini, iar frunzele și alte resturi ajungeau în grădină, formând un grămadă ce urma a fi folosită ca îngrășământ pentru pământ. Odată cu trecerea timpului și migrarea spre orașe, obiceiurile s-au schimbat și am ajuns să folosim coșul de gunoi pentru orice aliment sau ambalaj ce și-a îndeplinit scopul, fără a ne gândi la ce se întâmplă mai departe cu ele.    

Conform Eurostat, 5,2 tone de deșeuri au fost generate în UE pe cap de locuitor în 2018, din care 38,5% au ajuns la groapa de gunoi, iar 37,9% au fost reciclate. Din alte surse vedem însă că doar 2% din totalul deșeurilor ajunge să fie reciclat, diferența apărând din cauza lipsei de trasabilitate a ceea ce se întâmplă în realitate cu materia care este selectată a fi reciclată. 

Conform aceluiași studiu, România se situează pe locul al șaselea în ceea ce privește deșeurile generate, cu 11.540 kg per capita, după Estonia, Finlanda, Bulgaria, Luxemburg și Suedia, media europeană fiind de 7.050 kg. 

În ceea ce privește compostul, aceeași sursă estimează că doar 83 kg per capita au fost compostate în 2018, în EU. Este totuși o creștere de 152% față de anul 1995.  

Conform Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, reducerea semnificativă a generării de deșeuri, prin prevenire, reducere, reciclare și reutilizare, dar și reducerea risipei de alimente sunt puncte importante pe Agenda 2030. 

Astfel că, România, alături de celelalte state membre ale UE, ar trebui să ajungă la un procent de colectare a deșeurilor municipale de 55%, pentru hârtie, plastic, metal și sticlă, de la 15% cât este în acest moment, dar și să reducă la jumătate risipa de alimente.  

Pentru producerea mâncării se folosesc o sumedenie de resurse, de la apă și energie, la carburanți și forță de muncă. Un pas important este reducerea risipei alimentare pentru a potența acele resurse deja folosite. Dar pentru acele alimente pe care nu am reușit să le salvăm la timp, compostarea poate fi o variantă de ajutor. 

Dar ce este și cum ajută compostarea?   

Compostarea este o parte importantă a gestionării deșeurilor, alimentele și alte materiale compostabile reprezentând aproximativ 20% din deșeurile din gropile de gunoi, materie ce durează mai mult până se biodegradează.

Mai exact, compostul este un mix de ingrediente preparat prin descompunerea plantelor și altor biodeșeuri ce se transformă în îngrășământ pentru plante. În funcție de tipul de dispozitiv folosit condițiile avute și materialele folosite, timpul de transformare în îngrășământ poate fi de câteva săptămâni până la ani. 

Prin folosirea așa-zisului gunoi alimentar ca îngrășământ, nu doar că nu mai generăm gunoi, ci îi oferim acestuia un nou scop și diminuăm gazele cu efect de seră, care s-ar crea în mod obișnui prin descompunerea alimentelor.      

Beneficiile nu se opresc doar la diminuarea risipei de alimente și a metanului eliminat, ci ajută și la îmbogățirea solului, minimizarea nevoii de pesticide și producerea de bacterii benefice care creează humus bogat în nutrienți.   

Compostarea este o metodă aerobă (adică necesită aer) de descompunere a deșeurilor organice solide. Prin urmare, poate fi utilizat pentru reciclarea materialului organic.

Organismele de compostare necesită patru ingrediente importante pentru a funcționa eficient:

1. Carbon
– Pentru energie
– Oxidarea microbiană a carbonului produce căldura necesară pentru alte părți ale procesului de compostare
– Materialele ce au conținut ridicat de carbon tind să fie maronii și uscate

2. Azot
– Pentru a crește și reproduce mai multe organisme ce oxidează carbonul
– Materialele bogate în azot tind să fie verzi și umede, dar pot include fructe și legume colorate

3. Oxigen
– Pentru oxidarea carbonului (procesul de descompunere)
– Bacteriile aerobe au nevoie de niveluri de oxigen mai mari de 5% pentru a efectua procesele necesare compostării

4. Apă
– Pentru a menține activitatea fără a produce condiții anaerobe

De aceea, compostarea necesită trei ingrediente de bază: 

• Materie brună: materiale mai lemnoase, bogate în carbon (frunze moarte, ramuri și crenguțe) 
• Materie verde: materiale bogate în azot (iarbă, deșeuri vegetale, resturi de fructe și zaț de cafea) 
• Apă: E nevoe de cantități echilibrate de apă, materie verde și materie brună pentru dezvoltarea compostului.

Materia ce urmează a fi compostată ar trebui să aibă cantități aproximativ egale de materie brună și materie verde. De asemenea, ar trebui alternate straturile de materiale organice din particule de dimensiuni diferite.

Ce poate fi compostat:
– fructe și legume
– coji de ou
– zaț de cafea
– pliculețe de ceai
– coji de nucă 
– resturi de plante și iarbă 
– carton și hârtie mărunțite
– frunze 
– așchii și rumeguș
– păr și blană
– bumbac și lână

Ce nu poate fi compostat:
– produse lactate, ouă, carne și oase de pește – produc mirosuri neplăcute și pot atrage dăunători (muște sau rozătoare) 
– plante bolnave sau cu insecte – acestea pot supraviețui și pot fi transferate la alte plante 
– grăsimi și ulei – produc mirosuri neplăcute și și atrag dăunători   
– deșeuri ale animalelor de companie – pot conține paraziți, bacterii, sau virusuri dăunătoare pentru oameni – resturi din grădină tratate cu pesticide – pot ucide organismele benefice din compost 

Pentru că se pot scrie multe despre compost, revenim cu articole pe această temă.